F.D.B.S. promovează informarea, educarea și conștientizarea populației asupra necesității donării benevole de sânge, precum și atragerea potențialilor donatori.
Sângele este substanţa lichidă de culoare roşie care circulă prin artere, vene şi capilare transportând oxigen şi nutrienţi către fiecare celulă şi preluând apoi materialele reziduale. Sângele este pompat de inimă, printro reţea ce măsoară câţiva kilometri, iar în corpul unui adult se găseşte, în medie, întro cantitate de 4-5 litri. Există patru mari componente ale sângelui: celulele roşii (hematii), celulele albe (leucocite), plasma şi trombocitele. În plus, sângele conţine numeroşi nutrienţi şi minerale şi are un rol principal în sistemul de apărare al organismului.
Cantitatea de sânge recoltată la o donare este de 450 ml. Această cantitate nu presupune niciun risc pentru donator, deoarece organismul are permanent în rezervă circa 300-400 ml de sânge (pe care îl foloseşte când se depun eforturi mari) şi capacitatea de a reface repede sângele donat (cantitativ în 1-2 ore, iar calitativ în 14 zile).
Deseori suntem întrebaţi de ce nu se pot recolta cantităţi mai mici, iar răspunsul este pentru că în punga de transfuzie se află o cantitate de substanţe anticoagulante special destinată unei recoltări de 450 ml. În cazul în care s-ar recolta mai puţin sânge, raportul anticoagulant/sânge ar fi prea mare şi ar periclita calitatea sângelui recoltat.
Fiecare unitate de sânge – luată ca întreg – este testată pentru depistarea bolilor şi patogenilor înainte de a fi trimisă spre separare şi folosire.
Vrei să afli şi mai multe despre sânge? Răsfoieşte Ghidul donatorului de sânge pentru informaţii generale şi urmăreşte pagina noastră de Facebook pentru a fi la curent cu noutăţile!
Înainte de donarea propriu-zisă se va recolta o picătură de sânge, care va fi testată pe loc – vei afla astfel de la personalul medical informaţii despre starea ta de sănătate şi dacă este sigur pentru tine şi pentru pacient ca sângele să fie recoltat.
Dacă ai întrebări referitoare la siguranţa procesului, află că Organizaţia Mondială a Sănătăţii menţionează faptul că în 25 de ţări din lume cel puţin unul dintre testele pentru HIV/SIDA, hepatită B şi sifilis nu se efectuează înainte ca sângele să fie transfuzat pacientului (sursa: OMS). În România toate acestea se efectuează obligatoriu, în mod gratuit, iar în cazul depistării vreunei boli, donatorul este informat şi apoi consiliat cu privire la terapia care trebuie urmată.
Intervalul de timp cuprins între două donări totale este de minimum 8 săptămâni, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, însă unele centre de transfuzii impun o limită mai mare (70 de zile pentru bărbaţi, respectiv 90 de zile pentru femei). Este bine să ştii că bărbaţii pot dona de maximum 5 ori/an, iar femeile de maximum 4 ori/an.
Scrie-ne povestea ta, fie prin intermediul formularului de contact, fie prin cel al paginii noastre de Facebook, spune-ne ce te-a convins să mergi să donezi, cum a fost la prima donare şi citeşte aici despre cum poţi să ajuţi şi mai mult.
Situaţia este similară şi în România: o paletă foarte diversă de beneficiari, de la persoane cu afecţiuni hematologice cronice, cum ar fi talasemia, la pacienţi afectaţi de diverse forme de cancer şi victime ale accidentelor rutiere şi nu numai, aşteaptă deseori în zadar transfuzia salvatoare sau sunt nevoiţi să apeleze la rude şi prieteni pentru a obţine sângele de care au nevoie.
Conform statisticilor OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), acest lucru se întâmplă în 72 de ţări din lume, printre care şi România, unde peste 50% din rezerva sanguină este dependentă de aparţinătorii celor aflaţi în nevoie. Tot OMS estimează că, pentru asigurarea autosuficienţei sanguine, o ţară are în medie nevoie de 20-25 de donatori la fiecare 1.000 de locuitori. Un calcul simplu ne arată că în România este nevoie de 487.202 de oameni care să doneze sânge cu regularitate, ceea ce înseamnă că necesarul este de peste un milion de unităţi de sânge recoltate.
Datele obţinute de la Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională ne arată că în anul 2015 s-au recoltat 420.072 unităţi de sânge. Raportând acest număr la populaţia adultă (18-60 ani) a ţării noastre, rezultă că procentul de donatori de sânge din România este mai mic de 1%.
Probabil că v-aţi întrebat de ce sângele nu este stocat pentru o perioadă nedeterminată şi de ce este nevoie de donatori recurenţi.
Răspunsul este simplu: pentru că sângele este perisabil.
Soluţia? Pentru a asigura necesarul de sânge viabil este necesar să se doneze în fiecare zi, la fiecare centru de transfuzie care deserveşte spitalele din România.
De exemplu, celulele roşii pot ajunge la un pacient care are nevoie de o intervenţie chirurgicală, trombocitele pot ajuta o persoană care se luptă cu cancerul, iar plasma poate salva victima unui accident sau a unui incendiu.
Altfel spus, o ţară autosuficientă deţine suficiente rezerve de sânge pentru a-şi acoperi necesarul în orice moment şi situaţie date.
Unul dintre obiectivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este ca până în anul 2020 să susţină ţările în curs de dezvoltare să ajungă la autosuficienţă sanguină, în parteneriat cu Federaţia Internaţională a Organizaţiilor Donatorilor de Sânge(FIODS).
Fundaţia Donatorilor Benevoli de Sânge este reprezentatul FIODS în România şi, prin toate eforturile pe care le depunem, urmărim să atingem acest obiectiv al autosuficienţei sanguine.
În fiecare an electoral, îi îndemnăm pe cei din jurul nostru să meargă la urne pentru a-şi exprima votul. Îi admonestăm pe cei pe care îi vedem aruncând un ambalaj pe jos. Nu ezităm să ajutăm o mamă să dea căruciorul jos dintr-un mijloc de transport în comun. Toate acestea sunt acte de civism, pe care orice membru al unei societăţi le poate face pentru comunitatea în care trăieşte.
Dar dacă am vorbi cu aceeaşi uşurinţă prietenilor despre donarea de sânge? Cum ar fi dacă ne-am prezenta cu regularitate la centrul de transfuzie pentru a dona sânge? . În ţările dezvoltate actul donării de sânge este un act civic, aşa cum sunt cele de mai sus şi, în acelaşi timp, este dăruirea unei şanse la viaţă pacienţilor care aşteaptă transfuzia salvatoare.
Te prezinţi la unul dintre centrele de transfuzie din zona în care locuieşti, de luni până vineri între orele 7:30 – 13:30, iar personalul de acolo te va îndruma pe parcursul fiecărei etape: completarea chestionarului donatorului de sânge, consultaţia medicală şi donarea.
Donarea de sânge este sigură şi simplă. Atât chestionarul pe care îl completezi în sala de aşteptare, cât şi consultaţia medicală realizată înainte de donare au scopul de a determina dacă este sigur pentru tine şi pentru potenţialul primitor ca sângele tău să fie recoltat.
La fiecare donare se foloseşte un ac nou, steril şi de unică folosinţă, iar trusa de recoltare se deschide în prezenţa donatorului.
Îţi recomandăm ca înainte de donare să te odihneşti (măcar 8 ore), iar în dimineaţa respectivă să mănânci ceva uşor (evită mâncărurile grase, ca hamburgerii, cartofii prăjiţi ori îngheţata, deoarece pot influenţa rezultatele testelor). De asemenea, hidratează-te bine şi evită băuturile care conţin cafeină şi alcoolul.
În timpul donării, poartă haine cu mâneci care se pot ridica uşor mai sus de cot şi relaxează-te: donarea propriu-zisă durează între 7 şi 10 minute.
După donare este posibil să ai o senzaţie de leşin sau oboseală, însă aceasta apare foarte rar.
Pentru a te asigura că totul este în regulă, îţi recomandăm să nu te ridici imediat de pe scaun şi să rămâi în repaus pentru câteva minute. Pe parcursul zilei respective, încearcă să eviţi exerciţiile ori ridicarea de greutăţi în primele 5 ore. Consumă apă izotonică sau suc (evită ceaiul, cafeaua sau alte băuturi ce conţin cofeină) şi ia o masă bogată în proteine şi fier, pentru a compensa cantitativ şi calitativ sângele donat.
În cazurile rare când au loc uşoare sângerări după îndepărtarea bandajului, este indicat să apeşi locul respectiv şi să ţii braţul ridicat timp de 3-5 minute, iar dacă apar sângerări sau vânătăi sub piele, poţi aplica pe locul respectiv o compresă rece.
Rezultatele testelor şi discuţia cu personalul medical sunt strict confidenţiale.
În fiecare judeţ există cel puţîn câte un centru de transfuzie sanguină, acesta fiind responsabil cu recoltarea, testarea, procesarea, stocarea şi apoi distribuirea sângelui şi a componentelor sanguine către spitalele din judeţ şi împrejurimi.
Pentru a dona sânge, mergi la centrul de transfuzie de care aparţii, adică cel din judeţul în care ai domiciliul sau cel din judeţul în care lucrezi (cu adeverinţă de la angajator).
Deseori suntem întrebaţi: de ce nu se poate dona oriunde, indiferent de judeţul de domiciliu?
Respectarea acestei reguli este importantă pentru că permite trasabilitatea donatorului. În momentul de faţă se desfăşoară un proiect pentru modernizarea reţelei naţionale de transfuzie sanguină cu un sistem informatic centralizat, ce va permite ca toţi cetăţenii români (indiferent de localitatea de reşedinţă) să poată dona la orice centru judeţean de transfuzie autorizat de Ministerul Sănătăţii Publice. Însă până la finalizarea acestui proiect, în lipsa unui sistem integrat la nivel naţional, măsura actuală asigură că donatorii respectă intervalul de timp dintre donări şi nu se expun astfel vreunui pericol.
De asemenea, este bine să ştii că fiecare centru de transfuzie este dotat cu toate echipamentele necesare pentru a asigura bunăstarea şi siguranţa donatorului, indiferent de amplasarea sa geografică.
Unde este cel mai apropiat centru de transfuzie? Vezi harta noastră mai jos sau verifică tabelul cu datele de contact ale centrelor de transfuzie.
Atenţie! În zilele caniculare programul de donare este redus, de regulă fiind 7:30-11:30. Dacă nu poți ajunge în primele ore ale dimineții, contactează centrul de transfuzie telefonic pentru confirmarea orarului.
O altă variantă este să organizezi o colectă mobilă chiar la sediul companiei tale sau într-un alt spaţiu de la tine din localitate.